Norme Tehnice GR. 2 – Bloc 4
Chestionare ANRE Electrician Grupa II (Grupa 2) pentru Norme Tehnice GR. 2 – Bloc 4.
Această pagină conține întrebări tip chestionar cu răspunsuri corecte și explicații detaliate,
utile pentru pregătirea examenului ANRE Electrician Grupa II.
Secţiunile conductoarelor de fază trebuie să fie corespunzătoare din punct de vedere al:
a.
secţiunii conductorului de protecţie
b.
tipului reţelei (LEA sau LES)
c.
căderii de tensiune
✓ Răspuns corect
Explicație:
Răspunsul corect este c. căderii de tensiune.
conform normativului I7, dimensionarea secțiunii conductoarelor de fază se face respectând mai multe criterii tehnice obligatorii:Criteriul termic:
suportarea curentului maxim de sarcină fără a depăși temperatura admisă.
Căderea de tensiune: pentru ca echipamentele să funcționeze corect, pierderea de tensiune pe traseu nu trebuie să depășească limitele admise (de regulă 3% pentru iluminat și 5% pentru restul receptoarelor).
Condiții mecanice: rezistența la rupere sau solicitări.
Protecția la scurtcircuit: să reziste până la intervenția protecțiilor.
La instalaţiile electrice de putere secţiunile conductoarelor de fază trebuie să fie corespunzătoare din punct de vedere al:
a.
tipului cicuitului de alimentare (aerian sau subteran)
b.
secţiunii conductorului de protecţie
c.
stabilităţii termice în regim de defect
✓ Răspuns corect
Explicație:
Răspunsul corect este c. stabilităţii termice în regim de defect
În cazul instalațiilor electrice de putere (sau de forță), alegerea secțiunii conductoarelor de fază nu se limitează doar la consumul normal, ci trebuie să reziste și în condiții critice:Regimul de defect: Atunci când apare un scurtcircuit, prin conductoare circulă un curent foarte mare pentru o perioadă scurtă de timp (până când acționează protecțiile). Conductoarele trebuie să aibă o secțiune suficient de mare pentru a nu se topi sau a nu distruge izolația din cauza căldurii degajate brusc.Diferența față de iluminat: La circuitele de putere (motoare, utilaje), șocurile de curent la pornire și riscul de defect sunt mult mai ridicate, motiv pentru care stabilitatea termică este un criteriu de verificare obligatoriu în normativele tehnice (precum I7 sau NTE 007).
Valoarea curentului maxim admisibil într-un conductor în regim permanent de lucru depinde de:
a.
tipul receptorului alimentat
b.
lungimea circuitului
c.
secţiunea conductorului
✓ Răspuns corect
Explicație:
Răspunsul corect este c. secţiunea conductorului.
Valoarea curentului maxim admisibil (Iad) în regim permanent este determinată de capacitatea conductorului de a disipa căldura produsă prin efect Joule fără a depăși temperatura maximă de funcționare a izolației.
Valoarea curentului maxim admisibil într-un conductor în regim permanent de lucru depinde de:
a.
lungimea circuitului
b.
materialul conductorului
✓ Răspuns corect
c.
tipul receptorului alimentat
Explicație:
Răspunsul corect este b. materialul conductorului.
Curentul maxim admisibil este dictat de proprietățile fizice și termice ale conductorului. Materialul (de obicei cupru sau aluminiu) este esențial deoarece:
1) Rezistivitatea: Materiale diferite au rezistențe electrice diferite; de exemplu, cuprul este un conductor mai bun decât aluminiul, deci se încălzește mai puțin la același curent.
2) Proprietăți termice: Materialul influențează cât de multă căldură poate suporta și disipa conductorul înainte ca izolația să fie afectată.
Valoarea curentului maxim admisibil într-un conductor în regim permanent de lucru depinde de:
a.
lungimea circuitului
b.
natura izolaţiei conductorului
✓ Răspuns corect
c.
tipul receptorului alimentat
Explicație:
Răspunsul corect este b. natura izolaţiei conductorului.
Curentul maxim admisibil (Iad) este limitat de temperatura maximă pe care o poate suporta izolația conductorului fără a se deteriora.
1) Limita termică: Diferite tipuri de izolație au rezistențe termice diferite. De exemplu, polietilena reticulată (XLPE) rezistă la temperaturi mai mari (până la 90°C) față de PVC (70°C). O limită termică mai ridicată a izolației permite conductorului să transporte un curent mai mare.
2) Disiparea căldurii: Materialul izolației influențează modul în care căldura produsă prin efect Joule este transferată în mediul exterior.
Valoarea curentului maxim admisibil într-un conductor în regim permanent de lucru depinde de:
a.
modul de montare
✓ Răspuns corect
b.
tipul receptorului alimentat
c.
lungimea circuitului
Explicație:
Răspunsul corect este a. modul de montare.
Curentul maxim admisibil (Iad) în regim permanent este limitat de temperatura maximă pe care o poate suporta izolația conductorului fără a se degrada. Această valoare depinde esențial de modul în care căldura generată prin efect Joule este disipată în mediul înconjurător:
1) Disiparea căldurii: Un conductor montat în aer liber se răcește mult mai eficient decât unul montat într-un tub îngropat în perete sau în pământ.
2) Modul de pozare: Standardele tehnice (precum Normativul I7) stabilesc tabele cu valori diferite pentru același cablu, în funcție de faptul că acesta este pozat individual, în grupuri, în tuburi de protecție sau direct în medii cu conductivitate termică diferită.
3) Factori de corecție: Modul de montare determină aplicarea unor factori de corecție care pot reduce semnificativ curentul maxim admis față de valoarea nominală din catalog.
La instalaţiile electrice de putere de joasă tensiune, densitatea maximă de curent admisă în regim de scurtă durată la pornire este de:
a.
50 A/mm2 pentru conductoare de cupru
b.
35 A/mm2 pentru conductoare de aluminiu
c.
20 A/mm2 pentru conductoare de aluminiu
✓ Răspuns corect
Explicație:
Răspunsul corect este c. 20 A/mm² pentru conductoare de aluminiu.
În conformitate cu normele tehnice de joasă tensiune (precum chestionarele ANRE pentru gradul II), densitățile maxime de curent admise în regim de scurtă durată (cum este pornirea motoarelor electrice) sunt diferențiate în funcție de materialul conductorului pentru a preveni supraîncălzirea rapidă:
1) Pentru cupru: densitatea maximă este de 35 A/mm².
2) Pentru aluminiu: densitatea maximă este de 20 A/mm².
La instalaţiile electrice de putere de joasă tensiune, densitatea maximă de curent admisă în regim de scurtă durată la pornire este de:
a.
35 A/mm2 pentru conductoare de aluminiu
b.
35A/mm2 pentru conductoare de cupru
✓ Răspuns corect
c.
16 A/mm2 pentru conductoare de aluminiu
Explicație:
Răspunsul corect este b. 35 A/mm² pentru conductoare de cupru.
În conformitate cu normele tehnice de joasă tensiune (precum chestionarele ANRE pentru gradul II), densitățile maxime de curent admise în regim de scurtă durată (cum este pornirea motoarelor electrice) sunt diferențiate în funcție de materialul conductorului pentru a preveni supraîncălzirea rapidă:
Pentru cupru: densitatea maximă este de 35 A/mm².
Pentru aluminiu: densitatea maximă este de 20 A/mm².
În cazul în care alimentarea consumatorului se face din cofretul de branşament de joasă tensiune, valorile căderilor de tensiune, în regim normal de funcţionare faţă de tensiunea nominală a reţelei, trebuie să fie de cel mult:
a.
3% pentru receptoarele din instalaţiile electrice de lumină şi 5% pentru restul receptoarelor (forţă etc.)
✓ Răspuns corect
b.
10% pentru toate tipurile de receptoare
c.
5% pentru receptoarele din instalaţiile electrice de lumină şi 12% pentru restul receptoarelor (forţă etc.)
Explicație:
Răspunsul corect este a. 3% pentru receptoarele din instalaţiile electrice de lumină şi 5% pentru restul receptoarelor (forţă etc.)
Conform normativului I7 (privind proiectarea și executarea instalațiilor electrice), valorile limită pentru căderile de tensiune sunt stabilite astfel încât receptoarele să funcționeze în parametri optimi. Atunci când alimentarea se face dintr-o rețea de joasă tensiune (din cofretul de branșament), limitele sunt:
1) 3% pentru iluminat: Instalațiile de lumină sunt cele mai sensibile la variațiile de tensiune (pâlpâire sau reducerea fluxului luminos).
2) 5% pentru alte utilizări (forță): Motoarele electrice sau receptoarele de forță au o toleranță ușor mai mare, dar depășirea acestui prag poate duce la supraîncălzirea lor sau la cuplu de pornire insuficient.
În cazul instalaţiilor electrice de alimentare a motoarelor electrice, pierderea de tensiune la pornire, faţă de tensiunea nominală (dacă nu se dispune de alte date specificate de producătorul motorului etc.), trebuie să fie cel mult egală cu:
a.
0.2
b.
0.25
c.
0.12
✓ Răspuns corect
Explicație:
Răspunsul corect este c. 0.12 (sau 12%).
Explicație:
Conform normativelor tehnice (precum I7), pierderea de tensiune admisibilă la pornirea motoarelor electrice este mai mare decât cea în regim permanent, deoarece curentul de pornire este de câteva ori mai mare decât cel nominal.
Limita de 12%: Se consideră că o cădere de tensiune de maximum 12% la bornele motorului în momentul pornirii permite acestuia să dezvolte un cuplu suficient pentru a învinge inerția și a accelera sarcina, fără a afecta funcționarea celorlalte receptoare din instalație (cum ar fi declanșarea contactoarelor sau stingerea lămpilor cu descărcare).
Context: Această valoare este un standard general utilizat atunci când producătorul motorului nu specifică o altă limită mai restrictivă sau mai permisivă pentru modelul respectiv.
Pentru motoarele monofazate, protecţia contra suprasarcinilor se face:
a.
obligatoriu pe conductorul de fază
✓ Răspuns corect
b.
obligatoriu pe conductorul neutru
c.
opţional pentru motoare mai mici de 1,1 kW
Explicație:
Răspunsul corect este a. obligatoriu pe conductorul de fază.
Conform normativelor de siguranță electrică (precum I7), protecția împotriva supracurenților (suprasarcină și scurtcircuit) trebuie să asigure întreruperea alimentării pentru a preveni riscul de incendiu sau electrocutare:
Regula de bază: Dispozitivele de protecție (siguranțe, relee termice) se montează întotdeauna pe conductorul de fază. Dacă protecția ar fi pe nul și s-ar declanșa, motorul ar rămâne sub tensiune față de pământ, generând un pericol major de electrocutare.
Protecția monofazată: În cazul motoarelor monofazate, este interzisă montarea unui dispozitiv de protecție (siguranță) exclusiv pe conductorul neutru fără a întrerupe simultan și faza.
Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220(230) V se face: .
a.
numai direct din tabloul de distribuţie
b.
numai dintr-un circuit de iluminat normal
c.
dintr-un circuit de prize
✓ Răspuns corect
Explicație:
Răspunsul corect este C) deoarece exclude cuvantul NUMAI
NORMATIVUL I7: 5.3.5.13 Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220 V se face dintr-un circuit de iluminat normal, dintr-un circuit de prize sau direct din tabloul de distribuţie.
Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220(230) V se face: .
a.
numai direct din tabloul de distribuţie
b.
dintr-un circuit de iluminat normal
✓ Răspuns corect
c.
numai dintr-un circuit de prize
Explicație:
Răspunsul corect este b. dintr-un circuit de iluminat normal.
Conform normativului I7, alimentarea soneriilor sau a transformatoarelor de sonerie se realizează, de regulă, prin derivare dintr-un circuit de iluminat normal.
Motivele tehnice sunt:
Consum redus: Soneria este un consumator cu putere foarte mică și utilizare intermitentă, fiind compatibilă cu curentul limitat al circuitelor de iluminat (asigurate de obicei la 10A).
Secţiunea minimă admisă pentru conductoare de fază din circuite pentru prize monofazate în instalaţiile electrice din interiorul clădirilor este de:
a.
2,5 mm2 cupru,
✓ Răspuns corect
b.
1,5 mm2 cupru, 2,5 mm2 aluminiu
c.
4 mm2 aluminiu
Explicație:
Răspunsul corect este a. 2,5 mm² cupru.
Circuite de prize: Secțiunea minimă obligatorie pentru conductoarele de cupru este de 2,5 mm². Aceasta este corelată cu protecția standard de 16A folosită pentru prizele monofazate.
Secţiunea minimă admisă a conductorului de fază pentru circuitul unui receptor electrocasnic monofazat cu putere de peste 2 kW este de:
a.
2,5 mm2 cupru
✓ Răspuns corect
b.
1,5 mm2 cupru, 2,5 mm2 aluminiu
c.
4 mm2 aluminiu
Explicație:
Răspunsul corect este a. 2,5 mm² cupru.
Calculul curentului: Un receptor de peste 2 kW (de exemplu, 2,3 kW) absoarbe la o tensiune de 230V un curent de aproximativ 10A. Deși un conductor de 1,5 mm² ar putea suporta teoretic acest curent, normativul impune limite minime de siguranță.
Pentru circuite monofazate, conductorul neutru (N) va avea:
a.
aceeaşi secţiune ca şi conductorul de fază
✓ Răspuns corect
b.
aceeaşi secţiune ca şi conductorul de fază, numai pentru conductoare de cupru
c.
aceeaşi secţiune ca şi conductorul de fază, numai pentru conductoare de aluminiu
Explicație:
Răspunsul corect este a. aceeaşi secţiune ca şi conductorul de fază.
În circuitele monofazate, întreg curentul care pleacă pe conductorul de fază se întoarce prin conductorul neutru (Ifaza=Inul).
Pentru un circuit trifazat cu patru conductoare de aluminiu cu secţiunea conductoarelor de fază de 35 mm2, conductorul neutru are secţiunea minimă de:
a.
16 mm2
b.
25 mm2
✓ Răspuns corect
c.
35 mm2
Explicație:
Răspunsul corect este b. 25 mm².
Circuitele trifazate cu patru conductoare (trei faze + nul), normativul I7 permite reducerea secțiunii conductorului neutru față de cea a fazelor în anumite condiții de echilibru al sarcinii și de dimensiune a cablului.
Regulile standard pentru aluminiu sunt:
Egalitate: Dacă secțiunea fazelor este mai mica sau egala cu 25 mm^2, conductorul neutru trebuie să aibă aceeași secțiune cu fazele.
Reducere: Dacă secțiunea fazelor este mai mare de 25 mm^2 (cum este cazul de față, 35 mm²), se permite utilizarea unui conductor de nul cu o secțiune imediat inferioară în treapta standard, cu condiția ca acesta să poată suporta curentul de dezechilibru și curentul de scurtcircuit.
Protecţia unui motor trifazat împotriva suprasarcinilor trebuie să fie prevăzută:
a.
pe toate conductoarele de fază şi pe conductorul neutru
b.
pe două conductoare de fază
c.
pe toate conductoarele de fază
✓ Răspuns corect
Explicație:
Răspunsul corect este c. pe toate conductoarele de fază.
Conform normativelor de siguranță electrică (precum I7), protecția împotriva suprasarcinilor (realizată de obicei prin relee termice sau disjunctoare motor) trebuie să monitorizeze curentul pe fiecare fază din următoarele motive:
Echilibru termic: Încălzirea motorului este rezultatul curentului care trece prin toate cele trei înfășurări. Dacă o fază este suprasolicitată, motorul se poate arde.
Lipsa unei faze: Dacă una dintre faze se întrerupe, curentul pe celelalte două faze rămase crește semnificativ (pentru a menține cuplul). Protecția montată pe toate cele trei faze va detecta această creștere și va deconecta motorul înainte ca înfășurările să se distrugă.
Cablurile de energie la circuitele care alimentează receptoare de importanţă deosebită, se prevăd cu conductoare de cupru atunci când secţiunea conductoarelor (din aluminiu) ar rezulta mai mică de :
a.
10mm2
b.
16mm2
✓ Răspuns corect
c.
6mm2
Explicație:
Răspunsul corect este b. 16 mm².
Conform normativului I7, utilizarea conductoarelor de cupru este obligatorie în locul celor de aluminiu pentru receptoarele de importanță deosebită în anumite condiții de secțiune:
Fiabilitate sporită: Receptoarele de importanță deosebită (cum ar fi sistemele de siguranță, pompele de incendiu sau echipamentele medicale) necesită conexiuni extrem de sigure. Aluminiul este mai casant și oxidează mai repede la borne, crescând riscul de contact imperfect.
Limita de secțiune: Normativul prevede că, dacă în urma calculului electric pentru un astfel de receptor rezultă o secțiune a conductorului de aluminiu mai mică de 16 mm², este obligatorie utilizarea cuprului.
Rezistență mecanică: Sub pragul de 16 mm², conductoarele de aluminiu nu oferă o rezistență mecanică suficientă pentru a garanta continuitatea alimentării în condiții critice, spre deosebire de cupru care este mult mai rezistent la aceleași dimensiuni.
Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:
a.
firida de branşament
✓ Răspuns corect
b.
coloana electrică
c.
punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului
Explicație:
Răspunsul corect este a. firida de branşament.
Conform definițiilor tehnice și reglementărilor ANRE privind rețelele electrice, branșamentul este delimitat astfel:
Punctul de început: Rețeaua electrică de distribuție (linia de joasă tensiune, aeriană sau subterană).
Punctul de sfârșit: Firida de branșament (sau blocul de măsură și protecție - BMP), unde se află de obicei elementele de protecție generală.
Sursa întrebărilor (ANRE)
Întrebările din această platformă au fost importate din fișiere publice ANRE pentru autorizare electricieni — chestionare ANRE electrician Grupa II (Grupa 2).
Fișiere utilizate:
- ELECTROTEHNICA-09.2024-2.xlsx
- NORME-TEHNICE-Gr.-2-05.2023.xlsx
- LEGISLATIE-GR.-2-05.2023.xlsx
ANRE poate actualiza oricând conținutul. Platforma nu este afiliată cu ANRE, iar ISYSTEMS AUTOMATION S.R.L. nu își asumă răspunderea pentru modificări, erori sau diferențe apărute ulterior în documentele ANRE. Pentru versiunea oficială și cea mai recentă, consultați pagina ANRE.
