Pentru limitarea curenţilor de scurtcircuit se utilizează bobine:
Explicație:
Răspunsul corect este a. înseriate pe circuit, monofazate, fără miez de fier, răcite cu aer (uscate), de tip interior. Limitarea curenților de scurtcircuit este esențială pentru a proteja echipamentele (întreruptoare, cabluri) împotriva solicitărilor termice și electrodinamice excesive. Iată de ce se alege configurația din varianta a: Înseriate pe circuit: Pentru a reduce valoarea curentului de scurtcircuit, trebuie să creștem impedanța totală a circuitului. Acest lucru se realizează prin montarea bobinei în serie cu sarcina sau cu plecarea de pe barele colectoare. O bobină în derivație (varianta b) ar servi la compensarea energiei reactive, nu la limitarea curenților de defect. Fără miez de fier (cu aer): Aceasta este caracteristica critică. Un miez de fier s-ar satura rapid la valorile imense ale curenților de scurtcircuit. Odată saturat, inductanța bobinei ar scădea drastic exact când este mai mare nevoie de ea. Bobinele cu aer își păstrează inductanța constantă (liniară) indiferent de valoarea curentului. Răcite cu aer (uscate): Deoarece aceste bobine sunt solicitate intens doar în momentele scurte de defect și au o construcție robustă fără miez, răcirea naturală cu aer este cea mai eficientă și sigură metodă, evitând riscurile asociate uleiului (incendiu, explozie în caz de arc). Monofazate: Se preferă utilizarea a trei bobine monofazate separate (câte una pe fază) pentru a evita forțele electrodinamice de atracție/respingere uriașe care ar apărea între faze în timpul unui scurtcircuit dacă acestea ar fi pe același suport.
Răspunsul corect este a. înseriate pe circuit, monofazate, fără miez de fier, răcite cu aer (uscate), de tip interior. Limitarea curenților de scurtcircuit este esențială pentru a proteja echipamentele (întreruptoare, cabluri) împotriva solicitărilor termice și electrodinamice excesive. Iată de ce se alege configurația din varianta a: Înseriate pe circuit: Pentru a reduce valoarea curentului de scurtcircuit, trebuie să creștem impedanța totală a circuitului. Acest lucru se realizează prin montarea bobinei în serie cu sarcina sau cu plecarea de pe barele colectoare. O bobină în derivație (varianta b) ar servi la compensarea energiei reactive, nu la limitarea curenților de defect. Fără miez de fier (cu aer): Aceasta este caracteristica critică. Un miez de fier s-ar satura rapid la valorile imense ale curenților de scurtcircuit. Odată saturat, inductanța bobinei ar scădea drastic exact când este mai mare nevoie de ea. Bobinele cu aer își păstrează inductanța constantă (liniară) indiferent de valoarea curentului. Răcite cu aer (uscate): Deoarece aceste bobine sunt solicitate intens doar în momentele scurte de defect și au o construcție robustă fără miez, răcirea naturală cu aer este cea mai eficientă și sigură metodă, evitând riscurile asociate uleiului (incendiu, explozie în caz de arc). Monofazate: Se preferă utilizarea a trei bobine monofazate separate (câte una pe fază) pentru a evita forțele electrodinamice de atracție/respingere uriașe care ar apărea între faze în timpul unui scurtcircuit dacă acestea ar fi pe același suport.